Preşedinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, s-a pronunţat luni în favoarea introducerii unei clauze a "preferinţei europene" în sectoarele strategice. Aceasta ar însemna obligarea companiilor care beneficiază de fonduri publice să se aprovizioneze cu componente europene, potrivit agenţiilor de presă
Preşedinta Comisiei Europene (CE), Ursula von der Leyen, s-a pronunţat luni în favoarea introducerii unei clauze a "preferinţei europene" în sectoarele strategice. Aceasta ar însemna obligarea companiilor care beneficiază de fonduri publice să se aprovizioneze cu componente europene, potrivit agenţiilor de presă.
„Europa trebuie să fie capabilă să-şi apere interesele strategice şi să-şi susţină în mod activ propria” bază de producţie, le scrie Ursula Von der Leyen Celor 27, într-o scrisoare adresată liderilor statelor membre. Ea subliniază că Uniunea trebuie să devină mai robustă, dar şi mai autonomă în plan industrial.
„Preferinţa europeană este un instrument necesar în vederea contribuirii la acest obiectiv”, se pronunţă ea, insistând că acest mecanism ar putea consolida competitivitatea internă şi ar reduce dependenţele critice de furnizori din afara Europei.
Susţinerea economiei europene şi a producţiei „Made in Europa” urmează să se afle în centrul unui summit privind competitivitatea liderilor Uniunii Europene (UE), prevăzut joi, în Belgia. În prim-plan vor fi discuţiile despre cum poate fi stimulată industria europeană, inclusiv prin politici industriale comune şi investiţii coordonate.
Comisia Europeană a pregătit un proiect de lege care vizează introducerea preferinţei europene în anumite sectoare, precum industria automobilelor. Textul urmăreşte să orienteze contractele publice şi schemele de sprijin către produse şi componente fabricate în UE.
Prezentarea acestui proiect, aşteptată acum la 25 februarie, a fost amânată de două ori în ultimele luni, din cauza unor disensiuni între statele membre ale Uniunii. Unele guverne cer garanţii suplimentare privind compatibilitatea cu regulile concurenţei şi cu angajamentele internaţionale ale UE, altele se tem de efecte asupra preţurilor.
Această noţiune este apărată viguros de către Franţa, care doreşte să protejeze filiera franceză a bateriilor pentru maşini electrice şi să sprijine investiţiile făcute în acest domeniu. Parisul vede în această clauză un instrument pentru a susţine lanţurile de valoare europene pe segmentul tehnologiilor verzi.
Însă alte state, ca de exemplu Germania, resping ideea, temându-se de o creştere a costurilor de aprovizionare a constructorilor germani de automobile şi a altor producători din industrie. Berlinul avertizează că astfel de măsuri pot reduce competitivitatea globală a firmelor europene şi pot declanşa reacţii comerciale din partea altor puteri economice.
„Trebuie să stabilim, o dată pentru totdeauna, o adevărată preferinţă europeană în sectoarele noastre cele mai strategice”, pleda la începutul lui februarie, într-un editorial semnat de peste 1.000 de şefi de întreprinderi, vicepreşedintele Comisiei Europene însărcinat cu acest dosar, francezul Stéphane Séjourné. Mesajul său a vizat atât instituţiile europene, cât şi capitalele statelor membre, fiind un apel direct la acţiune rapidă şi coordonată.
